Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a respins luni, 16 noiembrie, varianta de regionalizare pe care PSD o pregătește după harta curților de apel. El cere ca noua hartă a României să pornească de la cele opt regiuni de dezvoltare.
Alexe a spus că România are nevoie de reorganizare și că această nevoie se vede în cifre: tot mai multe comune și orașe mici nu își mai pot plăti salariile din bani proprii. Problema lui e metoda. Discuția, spune el, se poartă în sediul PSD din Kiseleff, fără Ministerul Dezvoltării, fără Administrația Prezidențială și fără cei care au studiat subiectul.

Regionalizare după curțile de apel
Planul PSD e coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului. Benea a numit cele 15 curți de apel „un punct de plecare” pentru gruparea celor 41 de județe și a propus șase criterii pentru noile unități: populația, banii proprii, capacitatea administrativă, distanța față de drumuri mari și spitale, accesul la școli și medici și serviciile de apă, gaz sau transport.
Pe harta curților de apel, Iașul ar rămâne doar cu Vasluiul. Pulsul Ieșean a arătat recent cum ar arăta un pol regional Iași–Vaslui. Alexe a respins varianta cu o comparație istorică: o reorganizare pe modelul instanțelor ar fi o întoarcere la reformele lui Cuza.
Pe una dintre hărțile apărute după anunțul PSD, Alexe e trecut la conducerea noului județ. „Nu mă interesează”, a spus el. Contează ce rămâne după reformă, a adăugat, nu cine conduce.

Varianta lui Alexe: regiunile de dezvoltare
România folosește de cel puțin două exerciții financiare opt regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov. Prin ele se fac strategiile și vin fondurile de coeziune. Alexe nu înțelege de ce nu sunt folosite și la reorganizarea administrativă. Regiunea Nord-Est cuprinde Iașul, Bacăul, Botoșaniul, Neamțul, Suceava și Vasluiul.
„Ca președinte al Consiliului Județean Iași și de 20 de ani în politică și în administrație, cred cu tărie că modelul regiunilor de dezvoltare este unul potrivit astăzi pentru România.”
A precizat că e geograf de profesie și că o reorganizare are nevoie de date statistice, demografice și economice, plus o viziune pe cel puțin jumătate de secol. Ar trebui întrebate Academia Română, agențiile de dezvoltare regională și asociațiile primarilor. „Nu putem să desenăm reorganizarea administrativă din biroul prefectului sau al Consiliului Județean Iași”, a spus el.
O temă veche de 15 ani
Alexe a amintit că reorganizarea e discutată din 2011, de pe vremea guvernului Emil Boc. Tema a revenit în 2019, adusă de Ilie Bolojan, pe atunci primar al Oradei, care a dus-o mai târziu în Guvern. Ultima reorganizare a județelor României s-a făcut în 1968.
Ca exemplu de reformă făcută după o dezbatere lungă, Alexe a dat Republica Moldova. Acolo, Guvernul a pus în dezbatere înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni. Moldova e, în cuvintele lui, „cu câteva ture de stadion înaintea noastră”.
Mai multe despre regionalizare: conferința de presă a lui Costel Alexe.



