Ministrul Sănătății a petrecut cinci ore la Iași, sâmbătă, a vizitat patru obiective și a ținut o conferință de presă pe un șantier. La plecare, cele două proiecte spitalicești ale Consiliului Județean rămâneau unde erau de un an: cu documentația gata și fără finanțare. Nicio dată, nicio procedură, niciun angajament.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, propus la Miroslava, și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, propus la Bucium, au fost scoase amândouă de pe lista de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Decizia a fost luată în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Alexandru Rafila, iar evaluarea proiectelor era coordonată de Alexandru Rogobete, pe atunci secretar de stat. Cronologia completă a fost documentată de Ora de Iași.
Patru opriri, niciuna la proiectele blocate
Programul anunțat de minister a avut patru puncte: spitalul de neurochirurgie „Prof. Dr. Nicolae Oblu” la ora 11.00, o întâlnire la Institutul de Boli Cardiovasculare la 13.00, șantierul Spitalului Regional de Urgență din zona Moara de Vânt la 14.30 și fabrica Antibiotice la 16.00.
Pe șantierul de la Moara de Vânt, ministrul a fost întrebat despre termenul spitalului regional și despre soarta institutului de la Miroslava. Răspunsul nu a conținut o dată și nici o procedură.
Șantierul cu termenul mutat cu cincisprezece zile înainte de vizită
Pe 9 octombrie, Guvernul a adoptat hotărârea prin care termenele spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova au fost prelungite. Pentru Iași, data contractuală de finalizare a trecut din decembrie 2027 în decembrie 2029. În martie 2026, același ministru spunea că spitalele de la Iași și Craiova vor fi gata la finalul lui 2028.
Din împrumutul de 250 de milioane de euro contractat de la Banca Europeană de Investiții fuseseră trase, la începutul lui octombrie, 50 de milioane. O cincime. Pe teren, săpăturile exterioare sunt încheiate, iar la blocul tehnic principal s-a excavat în jur de un sfert din volum. Ordinul de începere a lucrărilor fusese emis la finalul lui octombrie 2025, dar șantierul a pornit efectiv în martie 2026. Contractul, de aproximativ 1,7 miliarde de lei, a fost câștigat de un consorțiu condus de grupul turc CCN.
Institutul Inimii: documentație din 2022, depunctat cu 15 puncte
Proiectul de la Miroslava prevede 90.000 de metri pătrați, cinci etaje, 500 de paturi, heliport și buncăr, la o valoare revizuită de 532,7 milioane de lei. Studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici și autorizația de construire erau aprobate din 2022. Terenul a fost pus la dispoziție de Primăria Miroslava.
Normele PNRR asigurau o finanțare de 95% pentru obiectivele sub 150 de milioane de euro și de 60% pentru cele de peste 300 de milioane. Proiectul ieșean se încadra în pragul cel mai favorabil.
A fost totuși eliminat. Unul dintre motivele consemnate în evaluare: depunctarea cu 15 puncte, pentru că la Iași urma să se construiască Spitalul Regional de Urgență. Adică exact șantierul al cărui termen a fost mutat acum în 2029. Ulterior, potrivit administrației județene, comisia a retrogradat proiectul la rangul de spital județean, ceea ce l-a trimis pe penultimele locuri din cele 48 de unități aflate în competiție.
Al doilea proiect: Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium
Al doilea obiectiv al județului a urmat același drum. Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, propus la Bucium, avea documentația finalizată, autorizație de construire și constructor desemnat. A fost eliminat și el de la finanțarea prin PNRR.
În mai 2026, ambele au intrat într-o analiză națională a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, făcută împreună cu BERD, pentru proiecte care ar putea fi construite în parteneriat public-privat. În acest model, serviciul medical rămâne la stat, iar partenerul privat face proiectarea, construcția și mentenanța, recuperându-și banii în aproximativ 30 de ani. Analiza nu s-a transformat, până acum, într-o finanțare.
De la 2,8 la 1,2 miliarde de euro
Eliminările s-au produs pe fondul unei reduceri succesive a banilor europeni alocați sănătății. Bugetul inițial din PNRR, de 2,8 miliarde de euro, a scăzut prin renegocieri la 2,1 miliarde, apoi la 1,4 miliarde și s-a oprit la 1,2 miliarde. Peste jumătate din alocarea inițială s-a pierdut pe drum.
Ce spun Costel Alexe și Alexandru Muraru
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, susține că decizia a fost politică și că a aparținut conducerii de atunci a ministerului:
„Aveam un proiect matur, complet, dar finanțarea ne-a fost tăiată din pix.”
Într-o conferință de presă din septembrie, Alexe a mers mai departe și a numit evaluarea făcută de Rogobete o listă întocmită „din pix, după bunul plac al PSD-ului”, iar partidul, în formularea lui, „cancerul sănătății” românești. Tot atunci i-a reproșat lui Alexandru Rafila că, în campania din 2024, când a candidat la Iași, a promis sprijin pentru infrastructura medicală a județului.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a depus o interpelare în Parlament, în care a reclamat un tratament discriminatoriu pentru pacienții din Moldova. Cu o zi înaintea vizitei, i-a transmis ministrului un mesaj public în care îl invita să treacă și pe la Miroslava, „pentru că nu se întâmplă nimic acolo”.
Apărarea ministrului și ce arată lista propriului minister
Alexandru Rogobete a susținut constant că proiectul nu a fost scos de nimeni și că prețul era problema. A vorbit despre un cost umflat cu 147% și a afirmat, într-un mesaj video, că prețul pe metru pătrat cerut la Iași era „de 5 ori mai mult” decât la institutul similar din Târgu Mureș.
Lista celor 27 de obiective aprobate, publicată de Ministerul Sănătății, nu susține comparația. Pe ea figurează noul sediu al Spitalului Județean Piatra Neamț, evaluat la 1,4 miliarde de lei, și Spitalul de Urgență al MAI, la un miliard. Proiecte cu bugete comparabile cu cel ieșean au primit finanțare în Arad, Timiș, Bihor, Hunedoara și Constanța.
Platforma Factual.ro a verificat afirmația privind costurile și a catalogat-o drept falsă. Prețul din documentația județului este de 4.680 de euro pe metru pătrat cu TVA, iar cifra invocată chiar de ministru pentru comparație, 4.624. Diferența este de 56 de euro, adică 1,2%. Afirmația „de cinci ori mai mult” ar fi însemnat 23.120 de euro pe metru pătrat.
În aceeași dispută, ministrul a adus în discuție moartea a șapte nou-născuți la Spitalul „Sfânta Maria”, pe care a pus-o în legătură cu lipsa chiuvetelor din secția ATI. Planurile etajului, avizate de Direcția de Sănătate Publică atât la faza de documentație, cât și la autorizarea funcționării, arată grupuri sanitare cu chiuvete la fiecare salon.
Ce rămâne Iașului după vizita lui Rogobete
Un spital regional promis din 2016, ajuns la stadiul de fundație în 2026, cu termenul mutat în 2029 și cu o cincime din împrumut trasă. Două proiecte județene cu documentația completă, scoase de la finanțare, unul dintre ele parțial pentru că în același oraș se construia spitalul care acum întârzie. Și o conferință de presă în care niciuna dintre cele două întrebări nu a primit o dată.
Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, profesorul Grigore Tinică, spune de mai bine de un an că infrastructura actuală e depășită și că dezvoltarea medicinei de performanță la Iași e limitată de lipsa spațiului, nu de lipsa medicilor. Institutul a făcut în iulie primul transplant de cord din Moldova, în clădirea despre care medicii spun că nu mai face față.
Pacienții cardiaci din regiune continuă să fie tratați acolo.
