Oamenii de știință au descoperit că Homo sapiens are o înrudire mai recentă cu Neanderthalienii decât se crezuse anterior. Cercetarea evidențiză analiza a două studii genomice, publicate în revista științifică Nature, despre europenii preistorici, care au trăit cu peste 45.000 de ani în urmă, prezentâd dovezi că acești oameni primitivi s-au încrucișat cu Neanderthalienii și cu alte tipologii înrudite dispărute, a declarat Viviane Slon, paleontolog la Universitatea din Tel Aviv, din Israel, scrie Jpost.com.
Dna Slon remarcă faptul că se știa că oamenii preistorici se încrucișau cu rudele lor provenind din diferite zone și perioade și cercetarea dovedește că ipoteza este adevărată și în anumite părți ale Europei. „Sunt vremuri diferite, locuri diferite și se întâmplă din nou și din nou”, a declarat Slon pentru Nature.
Oamenii primitivi – descoperiți în peșterile din Bulgaria și Republica Cehă – examinați prin studii au trăit în perioada paleolitică superioară inițială. Înainte de această perioadă, nu se cunoaște existența ADN-ului Homo sapiens.
Un studiu examinează un dinte și rămășițe fragmentate din peștera Bacho Kiro din Bulgaria, altul analizează un craniu aproape complet, găsit în Zlatý kůň din Republica Cehă. Un studiu din 2015 realizat pe un schelet de acum 40.000 de ani, descoperit în România, a constatat că acesta este descendentul unui strămoș Neanderthalian care a existat în arborele genealogic al acestuia cu aproximativ patru până la șase generații înainte de existența sa. Similar scheletului din România, europenii preistorici au purtat și ADN-ul neanderthalian, arătând că era mai frecvent decât se credea anterior ca primii oameni să se încrucișeze cu Neanderthalienii în Europa.
Trei schelete găsite în Bulgaria, datate între 45.900 și 42.600 de ani, s-au dovedit a avea strămoși recenți Neanderthalieni. Genomul acestor indivizi avea în jur de 3,4-3,8% de ADN neanderthalian, în comparație cu non-africanii moderni, care au în mod normal aproximativ 2%. Cercetătorii cred că scheletele din Bulgaria au avut fiecare un strămoș Neanderthalian în urmă cu șase sau șapte generații în Europa, nu în Orientul Mijlociu și Eurasia, așa cum se găsește mai des.
„Am văzut aceste secvențe uriașe. A fost uimitor”, a declarat biologul Mateja Hajdinjak de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania, menționând cantitățile mai mari de ADN neanderthalian de la oamenii primitivi, potrivit Nature. „Care sunt șansele de a le găsi din nou?”
Hajdinjak și geneticianul evoluționist Svante Pääbo au condus studiul. Ambii sunt de la MPI-EVA. Cu toate acestea, se crede că femeia găsită în Republica Cehă are un strămoș Neanderthalian în ultimele 70-80 de generații, care ar fi fost cu aproximativ 2.000-3.000 de ani înainte, potrivit Johannes Krause, un paleo-genetician de la MPI-EVA care a condus studiul.
Cercetătorii nu au reușit să dateze cu exactitate craniul, din cauza unei forme de „contaminare”, a spus Nature. Cu toate acestea, ei susțin că acest craniu are o vechime de peste 45.000 de ani, bazându-se exclusiv pe prevalența ascendenței neanderthaliene. „Avem, acum, unele dintre cele mai vechi genoame umane de acolo”, a spus Hajdinjak, potrivit Nature.
Cercetarea notează că acești indivizi nu sunt înrudiți cu europenii de mai târziu, ceea ce înseamnă că la un moment dat descendenții lor au dispărut din zonă. Cu toate acestea, au descoperit că rămășițele găsite în Bulgaria au împărtășit o legătură cu asiaticii de est și nativii americani, unde Hajdinjak și echipa sa susțin că trebuie să fi trăit în toată Eurasia, dar la un moment dat au dispărut din Europa și au trăit în Asia.
